Dan Bîlbîe: Buna ziua, sunt Dan Bîlbîe și vă invit la o nouă ediție a emisiunii Subiectul Zilei, aici, la Fresh FM. Astăzi, invitatul nostru este domnul Liviu Mușat, directorul ADR Sud-Muntenia, căruia îi spunem bun-venit.
Liviu Mușat: Bun găsit, Daniel, bun găsit tuturor ascultătorilor Radio Fresh FM.
D.B: Domnule director, care este bilanțul activității ADR Sud-Muntenia în anul 2024 și ce realizări notabile puteți evidenția?
L.M: Așa cum și noi am încercat să surprindem în mijloacele noastre de comunicare, anul 2024 a fost un an plin în activități. A fost anul în care am lansat aproape toate axele din Programul Regional Sud-Muntenia. A fost anul în care am reușit să finalizăm contractarea IMM-urilor din Programul de Tranziție Justă. Este un program mai mic, care se desfășoară doar la nivelul județului Prahova, dar un program cu aproape 300 milioane de euro. Și am reușit să contractăm toate proiectele și aici. Așa cum v-am spus, principala noastră preocupare a fost aceea de a lansa și de a avea cât mai multe proiecte, de a promova Programul Regional Sud-Muntenia, care are o suma alocată undeva la aproape 1 miliard și 600 de milioane de euro. Vă pot spune că la sfârșitul lunii februarie, ultimele date, până acum avem depuse aproape 2000 de proiecte, adică 1875 la nivelul întregii regiuni pe toate axele deschise. Proiecte care au o valoare de peste 16 miliarde de lei, asta înseamnă undeva la vreo 3 miliarde și 200 de milioane de euro. Din această sumă, solicitat, înseamnă aproape 12 miliarde de lei, asta însemnând undeva la 2 miliarde și jumătate de euro. Din perspectiva proiectelor, dacă ar fi toate eligibile, am putea să acoperim toată sumă din Program și mai mult decât atât, să ne gândim și la posibilități de a supracontracta pe anumite domenii. Evident că, din acestea, din aproape 2000 de proiecte, peste 1400 s-au depus în mediul privat. Este pentru prima dată când regiunea Sud-Muntenia este pe locul întâi între regiunile din țară, ca număr de proiecte depuse și, evident, și ca valoare a lor. Până acum, eram percepuți ca o regiune în care mediul de afaceri este mai puțin dezvoltat, cu un apetit mai mic pentru absorbția de fonduri. Însă, de data aceasta, ne-am întrecut pe noi înșine, atât aplicanții, mediul de afaceri, cât și noi, Agenția. Fiindcă acest rezultat l-am obținut și în urma multor activități de promovare. Am arat aproape, aș putea să spun, județele regiunii, cu tot felul de acțiuni de informare, de promovare, cu caravane, cu activitate de helpdesk, de sprijin pentru potențialii aplicanți. Și acest lucru ne-a dus, așa cum v-am zis, la un număr de aproape 1500 de proiecte. Dacă inițial, noi am avut 170 de milioane de euro pentru mediul privat, vă pot spune că, în momentul de față, s-au depus cele 1400 de aplicații, înseamnă 1 miliard și 400 de milioane de euro. Este foarte mult și încercăm să finanțăm cât mai multe din aceste proiecte. Aceasta este valoarea totală a proiectelor, fiindcă solicitat, deci ce se solicită din Program, este undeva la 700 de milioane de euro. Avem două tipuri de apeluri: apeluri până la 200 de milioane și apeluri între 300 de mii și 3 milioane de euro. Vreau să vă spun că am reușit să supracontractăm, să obținem acordul Ministerului de Finanțe pentru a supracontracta, pentru a încheia contracte de finanțare cu toți cei din apelul mare, apelul peste 300 de mii de euro, care obțin punctajul minim, deci pragul de calitate de 50 de puncte. Nu este greu de obținut și noi ne așteptăm la o valoare foarte mare la acest apel. Este vorba de 600 de milioane, să finanțăm 559 de proiecte, din cele mari. Față de Programul anterior, distanța între județe s-a redus. Mai ales județele în care dumneavoastră aveți audiență, Călărașiul are 55 de proiecte cu o valoare solicitată de 300 de milioane de lei, adică vreo 60 de milioane de euro. Călărașiul este al patrulea județ din regiune. În Ialomița avem 24 de proiecte, cu 130 de milioane de lei, ceea ce înseamnă undeva la vreo 25 de milioane de euro. Noi tragem speranța că aceste proiecte, odată implementate, odată finalizate, vor ajuta la dezvoltarea zonei în care ele se realizează, mai mult, vor crea condiții pentru a se înființa noi afaceri pe orizontală care să sprijine aceste proiecte pe care noi le-am realizat. De notat ar fi și comportamentul unităților administrativ-teritoriale, respectiv consiliilor județene, în ceea ce privește infrastructura rutieră. Avem 10 proiecte depuse, aproape toate județele având câte două aplicații. Și aici am obținut supracontractare, pentru prima dată. Dacă inițial aveam 140 de milioane de euro, acum avem undeva la vreo 400 și ceva, de vreo 3 ori mai mare decât valoarea inițială, pentru aceste proiecte de infrastructură rutieră. Este pentru prima dată când, de la momentul depunerii unui proiect până la semnarea contractului de finanțare, au trecut 30, 40, 60 de zile, ceea ce înseamnă cu mult mai puțin decât se aștepta înainte. Înainte, un termen mediu de așteptare era undeva la 10-12 luni, acum el a coborât până și la o lună. Există, din punctul ăsta de vedere, o mulțumire în cadrul unităților administrativ-teritoriale. Sperăm să ne păstrăm aceeași cadență, același timp și la următoarele evaluări. Am avut un apel care este încă în desfășurare, și care s-a bucurat de un succes foarte, foarte mare în regiunea Sud-Muntenia. Este vorba de infrastructura de educație. Și aici am avut trei apeluri. Unul pentru școli, clasele 1-12, apoi grădinițe și creșe și am mai avut și pentru licee tehnologice. Aici, pe școli, avem 125 de aplicații cu o valoare de 2 miliarde și 300 de milioane de lei. Asta înseamnă undeva peste 400 de milioane de euro. Este o solicitare de 36 de ori mai mare decât alocarea noastră. În ceea ce privește grădinițele, aici am avut 50 de grădinițe depuse, cu o valoare de aproape 500 de milioane de lei, deci 100 de milioane de euro. Iar la nivel de licee tehnologice, aici lucrurile sunt mai rarefiate. Nu sunt foarte multe, avem doar 8 licee depuse cu 157 de milioane de lei. Asta înseamnă vreo 30 de milioane de euro. Per total, axa de educație a avut 183 de proiecte, cu o valoare de aproape 3 miliarde de lei, însemnând aproape 600 de milioane de euro. Și aici pot să vă spun câteva cifre din județele de unde provin marea majoritate a ascultătorilor Radio Fresh FM. Călărașiul a avut 23 de unități de învățământ depuse, Ialomița -10, Dâmbovița - 49, Teleormanul - 25. Mai puțini au fost în Argeș, unde doar 5 școli s-au depus. Cele mai multe au fost depuse în Prahova - 57. Încă nu am evaluat toate proiectele. Avem o provocare mare de a identifica sume din alte surse, ca să finanțăm cât mai multe din aceste proiecte. Sunt în continuare deschise și se bucură de interes deosebit. Chiar azi am avut vreo patru solicitări de întâlniri pentru clarificări din localitățile regiunii. Este vorba de apelul de digitalizare pentru unitățile administrativ-teritoriale și apelul de infrastructură verde-albastră. Acest concept nou, care tratează laolaltă ape cu păduri, deci verde de la păduri, albastru de la ape, pentru a le rezolva eventuale probleme de mediu, de a le readuce în circuitul public al localității. În ceea ce privește creșterea eficienței energetice, atât în clădiri publice, cât și rezidențiale. Și aici avem foarte, foarte multe proiecte depuse. Încă nu este închis apelul. Dacă la clădirile rezidențiale, respectiv la blocuri, am identificat suma pentru a le finanța pe toate cele care sunt depuse, rămâne o provocare în perioada următoare să identificăm sume pentru a le finanța și pe cele din clădirile publice. Apelul este închis, și el s-a bucurat de un succes în ceea ce privește monumentele, patrimoniul istoric și cultural, și cu bucurie pot să spun că din zona de acoperire a Radio Fresh FM, am semnat deja contractul de finanțare, iar lucrările sunt în pregătire pentru mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril de la Slobozia. Este o mănăstire, după părerea mea, reprezentativă, nu numai pentru județul Ialomița, ci poate pentru tot Bărăganul. Da, un monument important și mai mult decât atât și cu un potențial turistic ridicat, fiind plasat pe drumul european București-Constanța.
D.B: Ce noutăți aduce 2025 în privința fondurilor europene disponibile pentru regiunea Sud-Muntenia?
L.M: Așa cum v-am spus, avem aceste apeluri în derulare și mai avem în pregătire câteva apeluri pe care încă nu le-am lansat, fiindcă, spre deosebire de acestea care au fost granturi, vom mai avea instrumente financiare în cadrul Programului, pe care le pregătim cu Banca Europeană de Investiții. Sunt trei domenii în care vizăm să intervenim cu aceste instrumente financiare. Este vorba de creșterea eficienței energetice în locuințe individuale. Dacă pentru celelalte au fost eligibile blocurile de locuințe, de data asta ne îndreptăm atenția și către locuințele individuale. Pentru case. Și mai mult decât atât, nu ne-am limitat numai la mediul urban, și ne îndreptăm și către locuințe din mediul rural. Deci toți proprietarii care doresc să-și crească eficiența energetică a locuinței, au posibilitatea aceasta. Ce înseamnă instrument financiar? Practic, ei vor lua un credit de la o bancă, primul lucru va trebui să li se facă un audit energetic al locuinței și în funcție de ce relevă acesta, banca îi calculează cât îl costă proiectul și îi dă banii. Din suma totală a proiectului, doar jumătate este sumă nerambursabilă, diferența urmând să fie achitată în funcție de înțelegerile pe care proprietarul le va face cu banca, într-un număr de ani rezonabil. De ce am ales ca partener, Banca Europeană de Investiții? Fiindcă este banca cu dobânzile cele mai mici de pe toată piața. Ne-au garantat că va fi cea mai mică dobândă la aceste lucrări. Aici avem o sumă destul de mare, 120-130 milioane de euro. Dar să știți că deja sunt proprietari interesați, mai ales în zona montană sau submontană a regiunii. Dar eu cred că în momentul în care vom porni la turație maximă activitatea de promovare și în zona de sud, vom identifica și aici cât mai mulți doritori de astfel de proiecte. Când spun creșterea eficienței energetice, nu mă refer doar la placarea locuinței cu celuloză, ci inclusiv schimbări de sursă de încălzire, de geamuri, de tâmplărie, tot ceea ce concură la creșterea eficienței energetice, a scăderii pierderilor, că la urma urmei asta înseamnă eficiența energetică. Apoi, tot ca instrument financiar, vom avea un apel de structuri de afaceri. Parcuri industriale, parcuri tehnologice, tot ceea ce ține de entități care să creeze un mediu de afaceri propice, unde firmele să vină să se instaleze și să-și desfășoare activitatea. Aici vor putea depune proiecte atât unități administrativ-teritoriale, recte primării sau consilii județene sau agenți economici privați. Fiindcă să știți că există interese din partea privaților să realizeze parcuri industriale, și mai mult, chiar avem un exemplu, cel de la intrare în Slobozia, dinspre călărași, a fost un parc industrial privat făcut pe Programul 2007-2013. Cum la fel este cel de la ieșirea spre Brăila, tot în Slobozia, care aparține primăriei, care amândouă sunt pline, chiar dacă au avut un demaraj mai greu, acum sunt pline cu agenți economici. Și, în sfârșit, tot un instrument financiar pe care îl vom lansa în anul acesta, are ca țintă infrastructura de turism din regiunea Sud-Muntenia. Mă refer la diferite proiecte, de data asta numai pentru beneficiari publici, proiecte de infrastructură turistică, proiecte în jurul cărora să se poată dezvolta activități turistice. Mă refer la complex de agrement gen bazine cu piscine, tiroliene, parcuri tematice, porturi turistice. Tot ceea ce poate concura poate aduce acolo un plus, un interes pentru un investitor privat, de a veni și a da valoare mai mare din punct de vedere turistic, acelei zone. Și proiectele de parcuri industriale și proiectele de infrastructură turistică se vor desfășura tot prin intermediul unor împrumuturi de la bănci, unde valoarea finanțată de Program este de 50%. Restul de 50% va fi un împrumut de tip împrumut rambursabil, pe care banca ne-a asigurat că va da cu cele mai mici dobânzi de pe piață. Cam acestea sunt în mare ceea ce vom mai lansa în acest an. Noi, ca miză pentru acest an, avem să contractăm integral, să semnăm contracte de finanțare pentru toată suma din Program, respectiv pentru aproape 1 miliard și 600 de milioane de euro. Până în momentul de față avem undeva la vreo 850 de milioane semnat, asta înseamnă undeva la 55-56%. Deci peste jumate și suntem optimiști că vom realiza acest indicator, să contractăm la 100%. După aceea, vom merge pe supracontractări cât să poate de mult. Și mai mult decât atât, avem și o țintă de absorbție pentru acest an. Este vorba de 120 de milioane de euro. Când spun țintă de absorbție, mă refer strict la cheltuielile deja făcute în cadrul proiectelor contractate și trimise către CFomisia Europeană. Orice sumă realizată sub această valoare de 120 de milioane de euro va atrage dezangajarea ei. Dacă aveam 120, am făcut 110, 10 milioane mi se iau din program și rămân la Bruxelles și cine știe în ce alte programe vor fi realocate. Dar nici nu concepem că nu ne vom îndeplini această țintă de absorbție.
D.B: România, deși are la dispoziție 45 miliarde de euro prin programele din 2021-2027, absorbția este redusă. Aproape 5%.
L.M Așa cum v-am spus, contractat, avem 810 ceva de milioane de euro. Ținta noastră e doar 220 pe acest an. Proiectele au plecat mai greu, întâmpină dificultăți în perioada de achiziții, de realizare achizițiilor. Și nu am cum să nu remarc și de această dată, faptul că Programul s-a suprapus cu câteva evenimente electorale din anul 2024, care se prelungesc și în 2025. Aceasta a dus la scăderea atenției autorităților locale față de aceste programe. Și de aici a apărut faptul că nu s-au finalizat licitațiile și încă nu avem cheltuieli. Chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire de analiză cu consiliile județene, unde am analizat stadiul fiecărui drum, fiindcă aici avem sume foarte mare, 600 ceva de milioane. Mai mult decât atât, ele sunt semnate de aproape un an de zile și așteptăm să vină cu lucrări, să vină la decontări. Din cele șase județe care au semnate contracte, Prahova, până în momentul de față, nu are semnat niciun contract de drum. Un singur județ, un singur drum avem cu contract de lucrări, care și produce cheltuieli în Program. Însă, din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții celorlalte județe, am înțeles că undeva începând cu luna mai, vom avea cheltuieli în sfârșit și din acestea, așa încât sfârșitul an să ne aducă cheltuieli multe.
D.B: Puteți să-i pomeniți pe cei care sunt mai harnici, din punctul acesta de vedere.
L.M: Da, este vorba de Consiliul Județean Dâmbovița, care a semnat de mult contractul de lucrări. Aproape de finalizare este și județul Călărași și Ialomița. Argeșul, de asemenea. Avem întârzieri puțin mai mari la Teleorman și la Giurgiu. Prahova, din păcate, așa cum v-am spus, încă nu a depus niciun proiect. Acolo a fost o schimbare de gardă în administrația județeană și se pare că prioritățile de până la alegeri nu s-au suprapus neapărat cu prioritățile de după alegeri.
D.B: Totul este să nu uităm, ne aflăm la jumătatea exercițiului financiar.
L.M: Vreau să liniștesc puțin ascultătorii radio FreshFM, într-adevăr, chiar dacă se numește perioada 2021-2027, practic aceasta a început în 2023 și nu numai pentru România, pentru toate. Dacă te duceai la 1 ianuarie 2021 și ziceai vreau finanțări, doar teoretic puteai să obții, fiindcă la 1 ianuarie și mult după aceea, nici măcar regulamentele europene nu erau finalizate, cizelate, finisate. Analizăm Programul până în 2029. În 2024 am alocat resurse importante și pentru finalizarea proiectelor din exercițiul 2014-2020. Nu a fost deloc ușor, au fost foarte multe proiecte care s-au derulat, proiecte așa-zis nefinalizate, care mai aveau un an de grație să-și facă pe banii lor. Am reușit datorită colegilor mei care au depus un efort susținut și remarcabil și care au lucrat cu motoarele turate la maxim, să finalizăm acele proiecte. De exemplu, noi pe 31 decembrie semnăm contracte de finanțare, semnăm acte adiționale, cereri de rambursare. Doar vreau să spun care este realitatea, că nici o secundă, mai ales dacă avem solicitări, nu întârziem în Agenție prelucrarea acestor.
D.B: Ce măsuri concrete pot fi luate pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene în România și la nivelul regiunii?
L.M: Așa cum v-am spus, proiecte avem depuse. Problema apare în gestionarea contractelor de finanțare. Aici trebuie mai multă responsabilitate și cred că ar trebui ca toate unitățile administrativ-teritoriale să pună preț pe pregătirea oamenilor din domeniile astea cu foc continuu, pe partea de management de proiect, de achiziții, verificări financiare. Aici ar trebui, pe deoparte, să-i școlarizeze și, pe de altă parte, să-i păstreze pe cei școlarizați. Acești oameni sunt niște valori ale UAT-urilor și ele ar trebui să îi păstreze cât să poate de mult. În al doilea rând, este foarte important să realizezi o documentație cât mai clară și mai inspirată din realitate. Trebuie să te asiguri că atât proiectantul cât și consultantul, în momentul în care întocmesc caietul de sarcini, proiectul tehnic și toate acelea, nu sunt tentați să pună acolo date din burtă sau din alte proiecte. Mai ales pentru proiecte este important să mergi la fața locului și să vezi exact care sunt problemele cu care se confruntă. Poate că ați văzut că nu toate stațiile de autobuz din Călărași au cea mai reușită soluție tehnică. Din păcate, proiectantul le-a făcut pe toate la fel, fără să țină cont de caracteristici și din realitatea din teren. Și de aici au început adaptări, au început probleme, ca să nu mai zic că și latura funcțională, dar și latura estetică, este afectată de acest mod de a face totul mecanic. Asta e un caz minor, dar pot fi situații mult mai complexe, mai ales la clădiri, dacă nu sesizezi că au defecte sau probleme la structurile de rezistență. Să constați când execuți, e mult mai dificil de îndreptat. Trebuie să ne asigurăm că proiectanții fac acest lucru pe teren. Apoi pentru creșterea ratei de absorbție trebuie să stai pe capul constructorului, să îți dea situații de lucrări mereu. Constructorii nu au neapărat un cult pentru a fi ordonați, pentru a avea hârtiile puse temeinic. Trebuie să ai oameni care toată ziua asta fac, se ocupă de hârtii. Așa încât, în momentul în care ei vin cu situații de lucrări pentru a face cereri de rambursare, să le ai deja pregătite din timp, nu să stai să cauți atunci. Asta întârzie foarte mult procesarea, realizarea cererilor și evident neîncadrarea în graficele de rambursare.
D.B: Care este impactul real al fondurilor europene asupra dezvoltării regionale? Și dacă aveți exemple de proiecte de succes din Sud-Muntenia?
L.M: Evident că impactul îl simțim cu toți. Numai dacă mergi și o să vedeți că între toate panourile care marchează proiecte, nu numai în Regiunea Sud-Muntenia, în toată țara, panourile cu Regio sunt la loc de cinste. Aproape nu este localitate care să n-aibă măcar un panou cu Regio, un panou care să se semnaleze că acolo s-a derulat un proiect cu finanțare europeană. Vă dau un exemplu din mediul privat. Să știți că pe programul anterior, din vreo 500 de IMM-uri pe care le-am finanțat, doar 3 din 400 și-au întrerupt activitatea. Noi le verificăm cinci ani după ce se termină finanțarea. Verificăm dacă ele au activitate, dacă își păstrează echipamentele, etc. Restul au continuat să funcționeze. Ceea ce pentru noi e un semnal că finanțarea i-a ajutat să țină locurile de muncă, să rămână pe piața economică locală, pe domeniul în care își desfășoară ei activitatea. Ceea ce ne dă un semnal bun. În ceea ce privește proiectele sociale, până acum se mai auzea că s-au făcut școli, dar nu au elevi. Acum să știți că toate școlile, mai ales în comunele mici, sunt foarte binevenite. Unul dintre proiecte de succes din programul anterior este școala de la Dragoș-Vodă. A fost foarte apreciată, cine este curios poate merge să o vadă. De asemenea, eu personal cred că și proiectul de regenerare urbană de la Călărași și de aici din centru este un proiect de succes, chiar dacă sunt o grămadă de oameni poate mai puțini mulțumiți, am părerile unor reprezentanți ai Comisiei Europene care au apreciat acest tip de proiect. Astfel de proiecte se desfășoară în Târgoviște, în Alexandria, peste tot. Spitalul, la fel, pe partea de ambulatoriu și el este un proiect important. Iar în Ialomița, conacul de la Bolomey. Sunt foarte sensibili reprezentanții Comisiei Europene la restaurarea unor astfel de bijuterii și de arhitectură și istorice și chiar a rămas ca un viitor comitet de monitorizare să-l desfășurăm chiar în conacul de la Bolomey. Tot așa avem UPU în Slobozia, Mănăstirea de la Curtea de Argeș, Mănăstirea Viforâta din Dâmbovita, Crucea de pe Caraiman, iar este un monument făcut prin Programul Regional 2014-2020. Sunt multe proiecte făcute și bine, dar care s-au integrat în peisajul, fie cultural, fie turistic, fie economic, social, din localitatea respectivă, și își aduc contribuția la dezvoltarea acestora.
D.B: Uniunea Europeană pregătește bugetul pentru perioada 2028-2034 și se discută despre condiționarea fondurilor și realizarea a unor reforme. Cum vedeți această schimbare?
L.M: Într-adevăr sunt discuții destul de intense la nivelul Comisiei Europene vis-a-vis de modul de derulare a programelor. După cum știți, în perioada de pandemie și post-pandemică, a apărut conceptul de Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care să ajute țările să depășească acel moment dificil. Numai că el a venit condiționat de niște reforme. Este pentru prima dată când se introduce acest condiționare, fiindcă până acum fondurile structurale nu aveau o astfel de condiționare. De exemplu, eu puteam să fac un proiect drum județean fără să fiu condiționat să micșorez pensiile sau să nu știu ce să fac altceva acolo, ci strict pe domeniul respectiv. Acum se negociază la pachet, în PNRR ați văzut că uneori avem sincope în fluxurile financiare, din cauză că sunt întârziate anumite reforme pe care România și le-a asumat. Există această discuție de a distribui toate fondurile europene în această logică, deci cu condiționalități de reforme. Noi nu facem reforme, legi, în înțelesul cuvântului. Și atunci s-ar putea să spună bine, dar voi cum vă adaptați la chestia asta? Politica de coeziune a fost practic pilonul Uniunii Europene. Coeziunea între țări, apoi regiuni, apoi oameni. Să dezvoltăm Europa în mod egal. Aceste eliminări sau diminuări ale diferențelor de dezvoltare prin politica aceasta de coeziune. Coeziunea spune, noi suntem toți împreună, dacă eu, din ce am, îți dau și ție că să ajungi și tu puțin mai sus, toți vom fi puțin mai sus. Eu sper ca politica de coeziune să rămână în continuare, să aibă caracteristicile ei, dar dacă nu se va întâmpla acest lucru, va trebui să ne adaptăm din mers. Știți, acum, numai că se pune problema PNNR-izării fondurilor, și mai mult decât atât, PNNR-izarea să se facă de la Bruxelles. În sensul că, dacă vreau să fac o autostradă în România, nu am eu bani alocați în țară, se fac apeluri la nivelul Europei, și eu concurez cu autostrăzi din Europa. Ceea ce complică foarte mult lucrurile. Va trebui, în primul rând, să știm foarte clar ce vrem să facem, să avem o ierarhizare, o prioritizare foarte ferma a tuturor obiectivelor. Am pus în PNRR că facem metrou la Cluj, și metroul nu avea nimic făcut. Normal că nu aveai cum să faci un metrou în 3 ani sau 2 ani, era o utopie. Astfel de proiecte trebuie evitate. Trebuie mers pe proiecte mature, care au un impact însemnat și imediat asupra vieții economice sau comunităților. Deci, în acest sens, trebuie să ne pregătim. Și fiindcă a venit vorba de pregătire, deja suntem în discuții avansate cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru identificarea unor sume de bani, astfel încât de pe acum să începem să pregătim niște proiecte importante la nivelul regiunilor de dezvoltare, implicit la nivelul regiunii noastre. Să știți că sunt foarte utile aceste proiecte, aceste programe. Nu mai aștepți după semnarea contractelor prea mult, au avantajele lor. Într-adevăr, există oarecare incertitudine, neștiind care vor fi prioritățile europene pentru următorul ciclul de programare. După cum vedeți, evenimentele care sunt în jurul continentului nostru fac să modificăm din mers toate documentele, toate prioritățile ați văzut că se vorbește de un program de rearmare sau rearmă, acela de 800 de miliarde de euro. Trebuie văzut de unde se vor lua aceşti bani, dacă realizarea unor astfel de programe va avea afecta celelalte programe. Important este ca noi, ca țară, să știm ce vrem, să le ierarhizăm. De multe ori, ca să nu superi pe cineva, în loc să fac un spital mare și în care chiar să am posibilitatea să tratez oamenii pentru multe tipuri de afecțiuni, prefer să fac 10 dispensare mai micuțe în fiecare județ, în fiecare localitate. La fel cu drumurile. În loc să fac într-un oraș sau într-o comună 100 de km pe an de asfalt pe care să-l ia prima ploaie, mai bine fac 10, dar îi fac temeinic, și 10 ani nu mă mai ating de drumul ăla. Și merg la următorii și așa mai departe. Cred că ar fi mai bine să facem lucrurile mai temeinic și să nu îi mai mințim pe toți, că putem să rezolvăm pe toți în același timp. Dar ne trebuiesc decidenți cu personalitate, care să taie acest obicei de a încerca să îi mulțumim pe toți. Nu avem surse să mulțumim pe toată lumea în același timp, dar cu siguranță, trebuie să avem niște ierarhii transparente, făcute în baza unor criterii transparente și care să țină seama de nevoile României.
D.B: În final, ce mesaj aveți pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene, dar sunt reticenți din diverse motive?
L.M: În primul rând, să știe că, cel puțin pentru o parte din aceste fonduri europene, există o instituție, respectiv Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, care are activitate de peste 25 de ani, care nu a fost implicată în scandaluri, în anchete, și așa mai departe, și că este mai presus de orice bănuială că n-ar da informația în mod onest și echidistant întotdeauna, și să vină să se intereseze la noi. Noi avem un serviciu de informare, un helpdesk, care este absolut gratuit, și le spun tuturor că dacă la nivelul nostru nu există competență, atunci nu mai există nicăieri, vis-a-vis de identificare a unor surse de finanțare. Totul e ca, cel care dorește, fie că vorbim de administrație locală, fie că vorbim de agent economic, să știe exact ce vrea să facă. Să aibă descrierea proiectului, să știe foarte bine performanțele financiare ale firmei, și atunci se pot îndruma, direcționa către anumite finanțări firme. Avem niște proceduri atât de stricte, cu verificări încrucișate, așa încât este imposibil să se facă lucruri nefăcute în evaluarea proiectelor. Și mai mult decât atât, nu e o filozofie foarte mare să faci un proiect pentru cofinanțare europeană. Însă, sunt anumite specificități, anumite moduri de a aborda o cerere de finanțare, scrierea unei cerere de finanțare. Încât îi îndemn pe toți să apeleze la firme de consultanță sau la consultanți individuali. Dar să nu facă acest lucru înainte de a se asigura că acel consultant are un palmares. Abia apoi să se lase în mâinile acelui consultant. Mai mult decât atât, sfatul meu, să nu dea un avans mare la începutul proiectului și să îl condiționeze de obținerea finanțării. Deci îți dau tranșa finală, 50-60%, numai când am un verdict de finanțare de la finanțator. Și, evident, pe perioada derulării proiectului, să respecte foarte clar ce au scris în cererea de finanțare sau dacă vor să facă modificări, mai ales când vorbim de proiecte tehnice, de construcții, să vină să întrebe, să se pună la curent cu ofițerii din Agenție sau de unde e finanțatorul respectiv, dacă au voie sau nu au voie să facă modificări. Fiindcă dacă le fac fără acceptul finanțatorului, există riscul ca acele cheltuielile care au rezultat în schimbările de soluții să fie declarate neeligibile. Și rămân în sarcina ta. De multe ori s-a dovedit că un proiect este mai mult o povară, o piatră de moară, de gâtul primăriei sau agentului privat, decât îl ajută. Fiindcă proiectul trebuie menținut 3-4-5 ani, trebuie menținute locurile de muncă, trebuie menținute echipamentele, trebuie ținuți angajații dacă sunt proiecte publice și așa mai departe. Proiectul acela chiar s-ar putea să n-aibă utilitate. Bani pentru privați, din păcate, nu mai sunt în Programul actual. Așteptăm, așa cum v-am spus, în perioada aceasta, sunt tot felul de modificări în prioritățile europene și dacă vor mai apărea către mediul privat, imediat vom porni caravane de informare, imediat vom publica tot felul de materiale de comunicare din care oamenii să afle în număr cât mai mare de sursele pe care le vom avea la dispoziție.
D.B: Punem punct emisiunii noastre de astăzi și vă mulțumim pe că ne ascultați. Până mâine, alături de invitatul meu, Liviu Mușat, directorul ADR Sud-Muntenia, vă spunem la revedere!
.jpeg)
