Emisiunea Subiectul Zilei, Fresh FM
Dan Bîlbîe: Bună ziua, sunt Dan Bîlbîe și vă invit la o nouă ediție a emisiunii Subiectul Zilei la Fresh FM. Astăzi, invitatul nostru este domnul Liviu Mușat, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, căruia îi spunem bun-venit.
Liviu-Gabriel Mușat: Bine v-am găsit pe tine, Dănuț, și pe toți ascultătorii Fresh FM din Călărași, Ialomița și din toată regiunea unde acest radio, din ce în ce mai prezent în viața regiunii Sud-Muntenia, este ascultat acum.
D.B.: Domnule director, cum ați descrie pe scurt bilanțul ADR Sud-Muntenia pe anul 2025?
L.G.M.: Primul termen care îmi vine în minte este acela de an plin, cu multe provocări. A fost primul an în care am început să culegem roadele proiectelor evaluate, contractate în anii anteriori. Și, fiindcă spun de roade, vă pot spune doi indicatori foarte importanți care dau o situație vizavi de volumul de activitate din Agenție și de calitatea activității colegilor mei. Mă refer în special la Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, fiindcă el este pilonul de rezistență al activității noastre.
În primul rând, am reușit performanța de a semna contracte de finanțare până acum, deci de a avea bani angajați, de peste 1,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă, efectiv, suma alocată regiunii noastre pentru perioada 2021-2027. Practic, avem 100%, 100 și ceva procente contracte semnate de finanțare. Acest lucru vine oarecum într-o contradicție cu teoria că în România, în general, și în regiunea noastră, lumea nu prea știe să scrie proiecte, dar iată că rezultatele combat această afirmație.
De acum, orice proiect pe care îl vom semna, îl semnăm pe bugetul de stat, pe economii din alte axe, deci avem suma acoperită din program. Evident că nu e de ajuns să contractezi sumele, e foarte important ca beneficiarii să se miște repede, să organizeze achizițiile, să dea drumul la lucrări, să cheltuiască bani și să vină cu ei la rambursări, așa încât și noi să putem trimite sumele acestea la Comisia Europeană la Bruxelles pentru a fi validate.
Un al doilea indicator, de care ne era oarece teamă, este cel al țintei de absorbție. Din toate întâlnirile, lumea știe că în fiecare an, toate programele, nu numai programele operaționale, au o anumită țintă de îndeplinit, respectiv de cheltuit bani peste un anumit plafon. Este o situație foarte firească, fiindcă, în funcție de previziunile noastre, Comisia Europeană face rost de banii aceia. Dacă faci rost de mai mulți bani pe care nu poți să-i cheltui, înseamnă împrumuturi care au dobânzi.
Din perspectiva asta, am ajuns la 145%, le-am depășit cu aproape 50%, sperând ca, până la sfârșitul anului, să trecem de 50% depășirea față de ținta de absorbție. Ceea ce înseamnă, undeva, la 180-190 milioane de euro, sume trimise la Bruxelles pentru decontare.
Cât a fost un singur program pentru întreaga țară, deși aveam ținte pe fiecare regiune, ținta pentru Bruxelles era una singură. Și existau perioade în care o regiune mergea mai bine, una mai puțin bine, și atunci existau compensații între regiuni. Acum, când ești de sine stătător, când nu mai ai cu cine să te ajuți, lucrurile sunt puțin mai delicate.
Orice depășire peste 100% se cuantifică deja pentru ținta pe anul 2026. Practic, începem anul 2026 cu o zestre din ținta aceasta, deci nu plecăm de la zero și suntem optimiști că și în acest an, care va urma, ne vom îndeplini ținta în program.
Am avut și câteva misiuni de audit, desfășurate de Autoritatea de Audit, de echipe de auditori, care au confirmat faptul că programul merge conform standardelor, conform procedurilor aprobate și asumate și conform regulamentelor europene, și acest lucru ne dă o certificare asupra activității noastre.
Chiar dacă este mai mic, și Programul de Tranziție Justă 2021-2027, în care suntem implicați doar în calitate de organism intermediar și doar pentru județul Prahova, are o alocare mult mai mică, de 200 și ceva de milioane, dar importantă pentru zona respectivă. Și aici avem evaluate, contractate proiectele, și aici ne-am îndeplinit ținta de absorbție și sperăm ca anul 2026 să vină și pentru acest program cu rezultate deosebite.
D.B.: În ce domeniu a fost observată cea mai mare cerere de finanțare?
L.G.M.: Mi-e greu să spun unul în care nu prea avem proiecte depuse, însă, dacă e să vorbim procentual, cea mai mare solicitare a fost în infrastructura de educație. Aici avem o solicitare de 36 de ori mai mare decât alocarea inițială a regiunii. Mă refer la învățământ primar și gimnazial, la învățământ preșcolar și învățământul profesional și tehnic, acestea trei. Aici am avut cea mai mare solicitare procentuală.
Avem solicitări importante pe partea de regenerare urbană a orașelor, mai ales la orașe care nu sunt reședințe de județ. Cei care sunt reședințe de județ mai au o jumătate de an, până la jumătatea anului 2026, în care au o alocare prestabilită.
Avem foarte multe proiecte, undeva la 700-800%, deci de 7 ori depășită alocarea la infrastructură verde-albastră. Este un concept relativ nou de care am mai vorbit la microfonul de la Fresh FM la întâlnirile anterioare. Practic, identificarea unor probleme din comunități, probleme care țin de natură, inundații, secetă, poluări, care se pot rezolva prin intermediul unor proiecte. Aici, apelul, încă nu a fost începută evaluarea pe apelul acesta, dar va fi începută în curând.
La infrastructura de transport rutier, și aici avem o solicitare undeva de vreo 3 ori și jumătate mai mare decât alocarea inițială. Consiliile județene, fiindcă ele puteau depune proiecte, s-au mișcat bine și avem semnate contracte de foarte multe miliarde de lei, până în momentul de față.
Avem, de asemenea, o depășire la IMM-uri. Și aici am avut o solicitare mult, mult peste așteptările noastre, mult peste comportamentul mediului de afaceri pe programele anterioare. Și cauza pentru care a existat această cerere a fost că am făcut un ghid atractiv, un ghid ofertant pentru mediul de afaceri. Și perioada complexă pe care o traversăm i-a determinat pe mulți patroni și administratori de firme să recurgă la astfel de soluții.
D.B.: Da, să vadă în fondurile europene o sursă de finanțare.
L.G.M.: Exact. Și mai e un aspect pe care nu vreau să-l trec cu vederea. Este vorba de modul cum am promovat în regiune. Am avut zeci de întâlniri în toate județele regiunii cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a promova această oportunitate. Am avut materiale, emisiuni.
Credem că și promovarea corespunzătoare a contribuit la acest aflux nesperat de proiecte. Dar aici, încă de anul trecut, am găsit o rezolvare. Am făcut o primă supracontractare pe bugetul de stat pentru mediul de afaceri. Dacă inițial aveam undeva la 200 de milioane de euro alocare, proiectele mici de până în 200 de mii plus proiectele mai mari între 500 și 3 milioane de euro, după ce am făcut această supracontractare am ajuns undeva la 550 de milioane de euro.
Așadar, peste jumătate de miliard, nu o să mai vedeți în nicio regiune de dezvoltare o asemenea alocare. Și acest argument a contribuie la numărul mare de proiecte depuse. Noi ne păstrăm convingerea că proiectele din mediul de afaceri sunt foarte importante pentru comunități. Sunt practic acele locuri în care se creează banii în comunități și avem un respect deosebit și încercăm pe cât posibil să finanțăm cât mai multe astfel de aplicații.
D.B.: Cum a evoluat colaborarea cu autoritățile publice locale și județele din regiune?
L.G.M.: Avem întâlniri periodice și deciziile importante vis-a-vis de modul cum abordăm sunt aduse la cunoștință autorităților în cadrul organizat al Consiliului pentru Dezvoltare Regională, dar și în întâlnirile periodice, într-un ritm foarte alert pe care le avem în toate județele regiunii.
Principalii noștri parteneri de dialog în fiecare județ sunt consiliile județene, primăriile de municipii și de orașe, dar nu îi neglijez sub nicio formă pe cei care vin din mediul rural, din primăriile mai mici, avem întâlniri și cu aceștia.
Pe lângă acțiunea de promovare a acestor oportunități de finanțare, avem întâlniri punctuale cu ei la solicitarea lor. Colegii mei chiar au măsurat volumul acesta de activitate și de fiecare dată când avem câte o astfel de întâlnire, se completează un fel de fișă de consultanță. Aceea rămâne acolo și se cuantifică pe de o parte, pe de altă parte sunt expuse aspectele care au fost cerute spre clarificare și ne dau nouă o măsură a volumului activității și din acest punct de vedere. Este o relație de încredere și este practic lucrul cel mai important într-un program, încrederea pe care o emani în administrația locală. Dacă nu îi insufli încredere, dacă nu ești creditat cu încredere, lucrurile sunt mult mai grele. Ca să fii creditat cu încredere trebuie să vii cu informația cea mai curată, să vii cu informația la timp. Avem o atitudine proactivă, o atitudine pozitivă în sensul că încercăm să evităm astfel de greșeli.
Vă dau un exemplu. Avem tot felul de ghiduri și de informări pe care le-am pus pe pagina de internet a agenției, dar și pe pagina Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027, despre principalele greșeli care se realizează în procesele de achiziții publice. Ne uităm pe achiziții, răspundem la diferite spețe. Ar fi foarte simplu ca toate achizițiile să se desfășoare standard, să nu fie variații, să n-apară situații particulare, dar nu se întâmplă. Și atunci avem această atitudine de a ne implica.
Mai mult, când apar și apar greșeli, dacă ele au fost săvârșite, mergem și le explicăm beneficiarilor. Nu le trimitem o hârtie, ai fost penalizat și așa mai departe. Întâi se discută, poate ei au niște argumente pe care nu le-au transmis, că așa le-am spus mereu colegilor mei, măsurăm de 10 ori până tăiem o dată. E ușor să tai, dar nu aceasta este atitudinea pe care noi o dezvoltăm în agenție.
Încrederea administrației locale, a Consiliului pentru Dezvoltare Regională ca reprezentant al acesteia, se materializează și în modul cum sunt aprobate documentele noastre în Consiliul pentru Dezvoltare Regională. Rar sunt proiecte care nu sunt aprobate în unanimitate, rar sunt proiecte care suscită discuții suplimentare. Dacă tot vorbesc de ședințe și de materiale, eu am un principiu mai vechi care spune că ședința se desfășoară înaintea ședinței. Merg la toți, le explic ce vrem în proiectele acelea, le dau răspunsuri dacă au întrebări. Așa încât, în momentul în care vine la ședință, să nu-i pun niște hârtii în față și gata, vreau aprobarea ta. Încrederea se câștigă extraordinar de greu și se pierde foarte ușor. De aceea trebuie să ținem cât mai sus standardul activității noastre pentru a nu ne pierde această valoare mare pe care o avem: încrederea în ceea ce facem.
D.B.: Care au fost cele mai mari provocări administrative cu care s-a confruntat ADR Sud-Muntenia în acest an?
L.G.M.: Cele mai mari provocări sunt acelea de a face față sarcinilor de autoritate de management. Când s-au descentralizat programele regionale, prin ministere, prin alte structuri, se gândeau că vom claca. Nici noi nu le-am știut pe toate de la început, dar faptul că am avut misiuni de audit, spune că oamenii sunt mulțumiți.
Am avut proiecte pentru care, din momentul depunerii până când s-a semnat contractul de finanțare, au trecut doar 50 de zile. Vorbesc de proiecte de zeci de milioane de euro. În condițiile în care, în programele anterioare, când lucrul se desfășura centralizat, treceau și 10, 11, 12 luni până se făceau aceste contracte.
Mai mult decât atât, chiar acum două săptămâni am avut o întâlnire cu vicepreședintele Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și am făcut, la nivelul tuturor agențiilor, câțiva indicatori vis-a-vis de modul cum se derulează programul. Un indicator care este foarte important din perspectiva noastră, cel al timpului mediu de satisfacere a unei cereri de rambursare, Agenția noastră este pe locul 2 cu 14 zile. Evident, dacă toate documentele sunt clare, dacă nu necesită clarificări.
În momentul în care s-au descentralizat programele, foarte mulți primari, foarte mulți președinți de consilii județene, chiar și parlamentari, au susținut această descentralizare din câteva rațiuni foarte importante. Pe de-o parte, scăderea timpilor de rezolvare a anumitor etape în viața unui proiect, dar mai este unul care e mai greu de cuantificat - sufletul pe care îl depui, ceea ce te leagă de comunitatea respectivă. Când ești un funcționar într-un minister, ce te leagă pe tine de o comunitate din Topoloveni sau dintr-un orășel? E, nu te leagă mare lucru. Și atunci privești lucrurile mult mai rece. Dar când ești în contact cu comunitatea de 20 de ani, de 25 de ani, ai făcut tot felul de proiecte, sunt create niște punți pe care ți-e rușine să le distrugi. Adică pui tot ce ai ca să rezolvi problemele.
D.B.: Ce dificultăți au întâmpinat beneficiarii atunci când au depus sau au încercat să implementeze proiectele?
L.G.M.: Dacă e să le iau pe cele publice, cea mai importantă provocare a lor este aceea de a veni cu acte de proprietate sau cu acte care să le ateste calitatea de utilizator al terenului respectiv. Mă refer în special la drumuri, la piețe. La drumuri trebuie să faci exproprieri, îți poate lua mult timp.
Pe de altă parte, la privați, cea mai importantă provocare este aceea de a obține de la bancă garanția pentru contribuția proprie. Deci, în momentul în care depui proiectul, trebuie să vii cu o scrisoare de garanție că în caz că se întâmplă ceva, banca îți asigură fluxul financiar. Din păcate, unii n-au reușit și aceasta din cauză că în momentul în care au depus proiectul până când au trebuit să aducă scrisoarea aceasta, au apărut condiții suplimentare pe care unii nu le-au mai îndeplinit. Dacă nu e scrisoare, trebuie să ai depozitul efectiv, ceea ce e greu să ai niște bani mobilizați acolo.
A mai fost o cauză importantă pe care am întâlnit-o la mulți: dorința de a schimba locul de implementare a proiectului. Că au găsit un teren mai bun, ceea ce nu se admite. Din moment ce proiectul a fost evaluat într-un loc, deci într-un număr cadastral, acolo s-a făcut vizita, tu ai justificat cum amenajezi proiectul, echipamentele, instalațiile și unii chiar au și renunțat, din păcate, fiindcă nu au putut să schimbe locul de implementare a proiectului.
Vestitele contestații în procedurile de achiziții sunt în continuare la loc de frunte. Consiliul Județean Călărași s-a confruntat cu o perioadă destul de lungă de inactivitate din cauza acestor contestații. Până la urmă, contractul a fost atribuit și chiar săptămâna viitoare, conducerea domnului președinte Iliuță, împreună cu constructorul, vor semna predarea amplasamentului pentru acest drum. Sunt foarte hotărâți să recupereze timpul pierdut prin tribunale, așa încât proiectul să se termine la timp. Lipsa de lichidități, apariția unor cheltuieli suplimentare, calitatea proiectului tehnic (care uneori nu ia în calcul anumite lucrări, anumite situații de pe teren) și acestea sunt cauze care pot îngreuna. Sperăm ca până la urmă cât mai multe proiecte să fie finalizate, dacă se poate, toate ar fi minunat.
D.B.: Ascultătorii noștri au semnalat că ONG-urile ar fi excluse de la finanțare?
L.G.M.: În cadrul Programului Regional, din păcate, noi nu avem axe pentru mediul neguvernamental, mediul de organizații neguvernamentale. Sunt Programul de Capital Uman, Programul Sănătate, sunt o grămadă de alte programe. Dar programul regional n-a avut niciodată sectorul neguvernamental decât în parteneriat; a avut pe servicii sociale, de exemplu centre de bătrâni, de copii, unde puteau exista parteneriate între UAT-uri și fundații din acestea care își desfășoară activitatea în domeniul sănătății sau servicii sociale.
D.B.: Persistă problemele legate de cofinanțare, proceduri de achiziție sau resurse umane la nivel local?
L.G.M.: Da, da, pot să spun acest lucru. Sursele de finanțare reprezintă încă o situație. Să vedem cum ea se va răsfrânge asupra proiectelor în anul 2026. Sperăm că faptul că toate guvernările până acum au clamat că absorbția de fonduri europene este o prioritate națională, prioritate zero. Și atunci tragem nădejdea ca sumele alocate către proiecte sau procedurile, timpii aceștia să nu fie mari. În momentul în care apar lucrări suplimentare, din păcate ele trebuie suportate din bugetul local, din bugetul beneficiarului. De aceea este foarte importantă acuratețea cu care se realizează un proiect tehnic, astfel încât când se trece la realizarea proiectului, trebuie să avem cât mai puține surprize.
În ceea ce privește forța de muncă, personalul din primării, din consilii județene, recunoaștem că așteptăm cu oarece emoții și pachetul de măsuri privind reforma în administrație. Sperăm ca ea să nu se facă otova și să fie într-adevăr o reformă și nu o ghilotinare. Eu trag nădejdea că totul se va face cu chibzuință la nivel național, astfel încât acest domeniu atât de important de dezvoltare să nu fie afectat considerabil.
D.B.: Tot de la ascultători am primit un mesaj, cineva spune: noi am semnat contractul și plata la 70% avans pentru proiectul nostru, am primit un e-mail că s-a schimbat plata la 30% avans.
L.G.M.: Așa este, este o problemă cu care ne confruntăm, dar aici nu-i vorba de o modificare de legislație, e o modificare de interpretare a Ministerului de Finanțe, care spune că nu poți să dai mai mult de 30% avans pentru o lucrare, și asta numai cu garanții bancare. Problema este că pe programele anterioare (2007-2013 și 2014-2020), noi am dat și 100% avansuri și fără garanții. Ministerul de Finanțe este practic reglementatorul tuturor, și acum este în lucru, într-adevăr, o ordonanță la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în care ne-ar lăsa la latitudinea fiecărei autorități de management să mergem până la 50% avans și, dacă vrem sau nu, să cerem garanții.
Tuturor beneficiarilor le-am trimis înștiințări și, mai mult, fiecăruia i-am trimis anexat și punctul de vedere al Ministerului de Finanțe. Recunosc că avem semnale că unele proiecte, mai ales în privat, care și-au făcut cashflow-urile plecând de la această ipoteză că vor primi 100% avans, s-ar putea să fie afectate și unele proiecte, din păcate, să sufere. Sperăm ca un număr cât mai mic să fie reziliate, dacă se poate deloc. Ea nu se poate imputa Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, ci este o interpretare nouă a aceleiași legislații.
D.B.: Care sunt domeniile unde birocrația încă rămâne un obstacol major în accesarea fondurilor?
L.G.M.: Interpretările vis-a-vis de normele de finanțe, la achiziții publice și aici avem tot felul de interpretări, de situații care nu sunt tratate de Autoritatea Națională de Achiziții Publice cu aceeași monedă și evident că acest lucru nu poate decât să ducă la întârzierea sau blocarea unor proiecte. Contestațiile, vestitele contestații.
D.B.: Ce linii de finanțare sunt încă disponibile pentru beneficiarii din Sud-Muntenia în acest moment?
L.G.M.: Încă nu sunt disponibile, dar se vor lansa la anul. Avem trei provocări importante, mai ales că toate trei se vor desfășura ca instrumente financiare. Este vorba de investiții în infrastructură turistică și când spun infrastructură turistică, mă refer la proiecte de parcuri de distracții, de parcuri de agrement, terenuri de sport, baze sportive, baze culturale, deci orice ține de creștere a atractivității zonei. Ele vor fi disponibile numai administrației locale, numai unităților administrativ-teritoriale, și credem că va fi o sumă de până la 7 milioane și jumătate de euro; din păcate contribuția aici va fi de 50%, fiind considerată de Comisia Europeană proiect generator de venit.
De asemenea, o să mai avem o oportunitate de finanțare pentru structurile de afaceri (parcuri industriale, parcuri tehnologice, parcuri logistice, tot felul de astfel de structuri amenajate), dar vom finanța numai activități de producție, deci nu activități de depozitare; toate județele noastre sunt pline de astfel de depozite. Vrem producție, fiindcă nu producem foarte mult în județele regiunii, numai producția agricolă, pe care noi o exportăm ca materie primă.
O să mai avem un apel pentru creșterea eficienței energetice la locuințele individuale. Nu ne limităm doar la mediul urban, ci și cele din mediul rural pot veni să-și desfășoare astfel de proiecte. Fiecare proprietar de casă care dorește un asemenea proiect trebuie să-și realizeze un audit energetic al locuinței și în funcție de ce spune acel audit și până unde vrea să crească eficiența energetică, până la ce procentaj, ce activități trebuie să desfășoare, ce echipamente trebuie să-și cumpere, ce materiale de construcție trebuie să pună etc. Apoi banca îi calculează cât îl costă. Împrumutul va avea două componente: o componentă nerambursabilă, grantul, dar va fi și o componentă pe care trebuie să o ramburseze.
Noi am ținut ca Banca Europeană de Investiții, prin băncile prin care se vor derula aceste scheme de finanțare, să asigure cele mai mici dobânzi de pe piață, așa încât proiectele să fie cât de cât atractive. Condițiile nu se stabilesc de bancă, ci tot de noi, autoritățile de management. Instrumentul financiar presupune ca noi, împreună cu BEI-ul, să realizăm un ghid pentru anumite tipuri de investiții, iar ei să-și caute niște bănci prin intermediul cărora să dea împrumutul în baza condițiilor pe care le stabilim noi. După ce am făcut lucrul acesta, noi transferăm banii pe care îi aveam în program către BEI, și din momentul ăla responsabilitatea financiară nu ne mai aparține nouă, ci aparține BEI-ului și băncilor respective. Când se întorc banii de la împrumuturi, de la beneficiarii de finanțări, o parte rămâne la bancă, cealaltă parte vine înapoi în program și noi putem finanța alte proiecte.
D.B.: Partea de credit. Cât este grant, cât este credit?
L.G.M.: Va fi în funcție de fiecare județ, fiindcă fiecare județ are o intensitate a ajutorului de stat; în jur de 50% va fi. Noi am încercat să facem o schemă combinată în care să avem o latură socială, în sensul că cei care au venituri mai mici să aibă o parte nerambursabilă mai mare, și cei care au venituri mai mari să aibă o parte nerambursabilă mai mică. Din păcate, Consiliul Concurenței nu a fost de acord cu acest lucru și a spus că trebuie să îi privim pe toți la fel. Vom vedea aici dacă acesta este răspunsul final al lor. Noi vom mai insista, pentru că suntem convinși că pentru unii s-ar putea să nu fie foarte atractiv cu 50% nerambursabil.
De asemenea, vom mai avea scheme de finanțare pentru proiecte de transfer tehnologic, care presupun acțiunea în parteneriat a unei entități de cercetare cu o structură privată, cu o firmă, cu un grup de firme, cu o ramură economică. Și ei trebuie să vină cu o temă de cercetare cu aplicabilitate în activitatea economică și care să-i ajute să fie mai performanți în activitatea lor economică. Mai există aici o variație a acestui tip de apel, în sensul că mai avem un apel în care, pe lângă aceste două structuri, să poată participa și o unitate administrativ-teritorială. Dacă aceasta participă, de exemplu cu terenul sau cu un spațiu unde să pună la dispoziție pentru acest centru tehnologic, proiectele pot merge până la 15 milioane de euro; dacă nu, până la 7 milioane și jumătate. Dacă sunt trei parteneri, până la 15 milioane de euro. Astfel de proiecte le mai avem.
D.B.: Ce sfaturi aveți pentru UAT-uri și firme care nu au reușit încă să acceseze fonduri europene?
L.G.M.: Apeluri deschise vor mai fi doar acestea de structuri de afaceri, structuri turistice de agrement și partea asta de eficiență energetică în locuințe individuale, dar dacă sunt interesați de acestea, sunt bineveniți toți primarii, angajații primăriilor, ai consiliilor județene. Noi oricum monitorizăm și alte surse de finanțare, care nu se desfășoară neapărat prin Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Lunar edităm Catalogul surselor de finanțare în Regiunea Sud-Muntenia, unde colegii mei caută la tot felul de finanțatori și tot felul de surse de finanțare. Abonamentul e gratuit, deci oricine poate trimite o solicitare, iar adresa lui de poștă electronică este preluată de colegii mei și i se va trimite automat, lunar, acest Catalog. Sunt o grămadă de finanțatori, nu numai Uniunea Europeană, sunt finanțări bilaterale, acorduri între România și alte țări care finanțează punctual anumite probleme. Sunt finanțatori privați, tot felul de fundații, ONG-uri care finanțează proiecte mai mici, dar pentru unii pot fi destul de importante și aceste proiecte.
La anul deja pornim motoarele pentru următoarea perioadă de programare. Deja ne activăm grupurile de lucru în parteneriat din fiecare județ, să ne pregătim să scriem viitorul program 2028-2034. De asemenea, suntem foarte deschiși la orice propunere, orice dorință de a prinde în program alte activități (evident în limita posibilităților și în limita rezonabilității) dacă ele sunt permise, pe de-o parte de regulamentele europene și dacă sunt o nevoie mai mare în comunitate, nu neapărat una punctuală. Vom activa aceste grupuri în fiecare județ și vom începe să scoatem portofoliul de proiecte, iar în baza lor să ne argumentăm viitoarele priorități ale Programului Regional Sud-Muntenia 2028-2034.
D.B.: Care sunt șansele ca bugetele unor apeluri populare să fie suplimentate în 2026?
L.G.M.: Când spun de suplimentarea bugetelor, nu înseamnă deschiderea unor noi apeluri. Ne referim doar la a duce lista de proiecte finanțate, linia s-o ducem mai jos. Vizăm în primul rând infrastructura de educație. Pe de o parte, fiindcă foarte multe comune au depus proiecte, au cheltuit bani pentru PT-uri și a fost un efort pentru ei, iar noi privim cu respect acest lucru; din păcate n-au încăput toți în bani. Și în al doilea rând, cu noile provocări și constrângeri la nivel european, este probabil ca în următorul program să nu mai fie chiar o prioritate infrastructura educațională din țară.
La IMM-uri, așa cum v-am spus, am dus deja, avem 300%. Dacă vă uitați, nimeni nu poate găsi altă regiune care să aibă 550 de milioane numai în mediul privat. La drumuri, la fel, am dus atâția bani. La blocuri, la eficiență energetică, la fel, am supracontractat. Atenție, supracontractarea poate avea mai multe surse. Pe de o parte, bugetul de stat, unde să aduc bani noi în program. Dar noi mai avem inclusiv surse din economii de la proiecte.
În momentul în care se semnează un contract de finanțare, el se semnează pe suma din proiectul tehnic. Noi avem o clauză în contractul de finanțare în care se spune că beneficiarul este obligat ca în 5 zile după atribuirea contractului să facă o notificare către autoritatea de management, prin care va renunța la cele 20 de milioane, diferență de la cât s-a semnat contractul de finanțare la cât s-a atribuit contractul de lucrări. Practic, se dezangajează din proiectul respectiv 20 de milioane și se duc înapoi în bugetul programului pentru a finanța proiecte din josul listei din apelul respectiv. Avem unele proiecte de finanțare unde există economii și de 50 de milioane de lei. Ar mai fi o sursă, dar nu vreau și nici nu vreau să mă gândesc la ea, din declararea de cheltuieli neeligibile sau din corecții financiare, dar eu sper ca un număr cât mai mic de proiecte să fie afectat de astfel de decizii în PR Sud-Muntenia.
D.B.: Care vor fi principalele direcții strategice pe care ADR Sud-Muntenia intenționează să le urmeze în 2026?
L.G.M.: Așa cum v-am spus, cea mai importantă este să derulăm PR Sud-Muntenia 2021-2027, cel puțin în parametrii în care l-am derulat și în acest an, adică să ne atingem indicatorii de țintă de absorbție, să contractăm cât mai multe proiecte, să avem cât mai puține incidente de plăți, corecții, cheltuieli declarate neeligibile și așa mai departe. Pe apelurile pe care le vom deschide să avem cât mai multe proiecte depuse și cât mai bune; ce avem încă în agenție să evaluăm și să contractăm. Mă refer în special la școli, la proiecte de digitalizare (și acolo este o solicitare de vreo 700%) și aici trebuie să le finalizăm și să le contractăm. Orice misiune de audit care vine să confirme faptul că activitatea noastră se desfășoară conform procedurilor și legislației ne ajută să avem cât mai multe proiecte.
D.B.: Preconizați schimbări în modul de evaluare, monitorizare sau selecția proiectelor în viitor?
L.G.M.: Să știți că avem în calcul, pe partea de evaluare, introducerea unor criterii care să fie realizate de inteligență artificială; deciziile finale vor fi luate tot de oameni. Fiindcă eu rămân la părerea că inteligența artificială nu trebuie să fie un scop în sine, ci trebuie să fie doar un instrument care să ajute oamenii. Oameni care sunt puși, care au niște responsabilități, sunt cu nume și prenume și răspund pentru ceea ce fac. Când spui că a făcut inteligența artificială și poate nu a făcut bine, pe cine tragi la răspundere? Avem nevoie de responsabilitate, de aceea cred că unele secțiuni (vorbesc de programul 2028-2034, fiindcă la acesta nu mai avem cum să modificăm procedurile de evaluare) este posibil să fie făcute de programe de softuri cu inteligență artificială.
D.B.: Ce așteptări aveți de la Comisia Europeană privind ajustările de buget sau reguli pentru anii care vin?
L.G.M.: Așteptarea principală este ca politica de coeziune să rămână în continuare de sine stătătoare. Există niște discuții la nivelul Comisiei Europene de a comasa politica agricolă comună cu politica de coeziune, evident și cu micșorarea surselor de finanțare. Ea a fost, dacă ne uităm în istoria Uniunii Europene, unul dintre pilonii în jurul căruia s-a format conceptul ăsta de fonduri europene. Și, după părerea mea, are cel mai nobil scop: acela de a crește coeziunea între diferitele entități teritoriale din Uniunea Europeană.
Aceasta este principala noastră așteptare, principalul lucru pe care l-am cerut cu vicepreședintele Fitto: ca politica de coeziune să rămână de sine stătătoare și, mai mult, în cadrul acesteia, vocea regiunilor, vocea teritoriului să fie cel puțin la fel de prezentă cum a fost în această perioadă. Adică să nu ne întoarcem la logica centralizată de desfășurare a programelor gestionate la nivelul unui minister. Regiunile au dovedit și dovedesc, iată prin structurile pe care le au, că pot gestiona programe singure.
D.B.: Și un mesaj de final adresat locuitorilor din regiunea Sud-Muntenia?
L.G.M.: În primul rând vreau să le mulțumesc tuturor celor cu care am intrat în contact și cu care am interacționat în anul 2025. Fie că au fost reprezentanți sau angajați ai unităților administrativ-teritoriale din regiunea noastră, fie că au fost simpli cetățeni beneficiari de finanțări sau parteneri și colaboratori ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, tuturor acestora vreau să le mulțumesc și să îi încurajez să aibă o atitudine civică, o atitudine critică ori de câte ori se întâlnesc cu lucruri care pot fi perfecționate în activitatea noastră, fiindcă toți suntem perfectibili.
