Gabriela Călin, directorul Direcției Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, a participat la dezbaterile din cadrul Summitului Comunităților Locale, eveniment organizat la București în cadrul proiectului COHERO4EU, de G4Media și Europuls.
În cadrul intervenției sale, aceasta a subliniat importanța descentralizării fondurilor europene și a adaptării viitorului buget al Uniunii Europene (2028–2034) la nevoile reale ale comunităților din regiunea noastră.
Redăm mai jos declarațiile din cadrul intervenției:
„Permiteți-mi să vă aduc în atenție o idee esențială pentru următoarea perioadă de programare, aceea de a începe acest proces de la nivel regional, pe baza unei abordări autentice de tip bottom-up. Spunem acest lucru pentru că regiunile sunt cele mai apropiate de realitatea din teren. Acolo găsim nu doar administrațiile publice, ci și mediul de afaceri și cetățenii care, în definitiv, sunt beneficiarii reali ai politicilor pe care noi le dezvoltăm și le dezbatem. La acest nivel regional avem o identificare clară a nevoilor, a resurselor, dar și a priorităților concrete ale fiecărei comunități în parte.
România a oferit în actuala perioadă de programare un exemplu concret prin cele opt Programe Regionale. Fiecare regiune a avut posibilitatea să își programeze nevoile proprii, să își identifice portofoliile premergătoare de proiecte și să aleagă tipologia apelurilor pe care le va lansa.
Aș vrea să fac referire la o afirmație legată de eliminarea decalajelor interregionale și intraregionale. Regiunea pe care o reprezint, Sud-Muntenia, este o regiune cu un potențial economic semnificativ, dar care se confruntă cu disparități la fel de mari. Avem o diferență de dezvoltare vizibilă între nordul și sudul regiunii. Ceea ce am făcut noi în această perioadă a fost tocmai să aplicăm instrumente și metode prin care am redus aceste decalaje și am reușit să aducem mai aproape accesibilitatea fondurilor europene, în primul rând pentru mediul privat din Sud-Muntenia.
O abordare de tip bottom-up permite o targetare mult mai precisă a intervențiilor, evitând risipa de resurse și maximizând impactul investițiilor. Spun că evităm risipa de resurse deoarece, dacă la această dată mai există în țară apeluri nelansate, acest lucru nu se datorează lipsei de interes din partea regiunilor, ci faptului că anumite investiții vizate de la nivel central nu sunt neapărat cele mai potrivite pentru specificul local.
Prin urmare, programarea bazată pe principiul bottom-up nu este doar o opțiune eficientă pe care o propunem, ci o considerăm o necesitate. Trebuie să mergem mai departe cu deciziile luate cât mai aproape de oameni, să creștem transparența, iar implicarea civică să devină reală, nu doar declarativă. Astfel, regiunile devin nu doar beneficiari, ci cu adevărat actori activi ai Uniunii Europene. În acest fel, și vizibilitatea proiectelor europene — o problemă des invocată — va crește semnificativ, iar agențiile de dezvoltare regională au demonstrat deja că pot face acest lucru.
O Uniune Europeană mai puternică și mai echilibrată nu se construiește la Bruxelles, nici la Palatul Parlamentului, nici la MIPE sau la Ministerul Finanțelor. Ea se construiește acolo unde se află comunitățile, printre oameni. Vă mulțumesc!”
.jpeg)
