Directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, a fost prezent la emisiunea „Subiectul Zilei“, moderată de jurnalistul Dănuț Bîlbîe și difuzată pe postul de radio „Fresh FM“, la o discuție deschisă privind oportunitățile de finanțare și prioritățile Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027, precum și previziunile lansării noilor ghiduri din cadrul acestuia.
Domnule director, s-o luăm cronologic. De la începutul acestui an ați avut o serie de întâlniri cu reprezentanții județelor, dar și a municipiilor, în cadrul căruia le-ați prezentat oportunitățile de finanțare prin Programul Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027.
- Așa este. De anul trecut, de când ne-a fost aprobat oficial programul de către Comisia Europeană, suntem într-o activitate continuă, pe de o parte de construire a elementelor specifice programului - mă refer la ghidurile de solicitantului, dar și prin construcția instituțională. Și aici vreau să remarc că la sfârșitul anului am avut ședința de constituire a Comitetului de monitorizare a acestui program care este, practic, acea structură care decide în numele regiunii ce se finanțează, care sunt condițiile care trebuiesc îndeplinite în ghiduri sau eventuale mutări între sumele alocate de axe. Deci toate aceste condiții atât de importante sunt stabilite în acest Comitet de monitorizare. După cum poate ați observat, Comitetul de monitorizare este format din toate structurile care contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din Regiunea Sud-Muntenia, mă refer la administrare locală, la mediul academic, la mediul de afaceri, structurile neguvernamentale, toate aceste instituții sunt prezente în comitet. Selecția acestor membri s-a făcut pe bază de dosar. A fost o selecție cât se poate de transparentă și putem spune că la această dată avem constituit acest comitet de monitorizare. Începând cu 1 ianuarie ne-am axat pe lansarea în consultare publică a diferitelor ghiduri. Acele documente care stabilesc condițiile în care se pot accesa fondurile europene pe diferite axe ale Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027. În acest moment avem lansate spre consultare șase de ghiduri ale solicitantului. Mă refer la ghidul de drumuri județene, infrastructură de transport, la cel de educație și aici vorbim, momentan, de învățământul primar și secundar. De asemenea, fac referire la proiectul strategic centru de date regional, pe care îl vom realiza împreună cu serviciul de Telecomunicații Speciale, la Schema de finanțare pentru clădiri publice, pentru creșterea eficienței energetice și două scheme de finanțare foarte importante pentru noi, cele care se referă la mediul de afaceri, cele două apeluri, unul de ajutor de minimis, până în 200 mii de euro și apelul de ajutor de stat, între 300 mii și 3 milioane de euro. Aceste ghiduri sunt în consultare și toți cei care au un cuvânt de spus, trebuie să știe că noi avem instrumente pe pagina de internet a Agenției, prin care pot transmite toate sugestiile, unele cu siguranță vor fi luate în seamă. Altele poate, din păcate, nu. În orice caz, îi îndemn pe toți cei care doresc să facă remarci vizavi de aceste ghiduri, să vină cu remarci fundamentate, remarci foarte bine justificate, așa încât să aibă șansa să fie incluse în viitorul ghid al domeniului respectiv.
Să reamintim că vor fi opt programe regionale la dispoziție în toate cele opt regiuni de dezvoltare, în total 18 miliarde de euro, din care 8,92 miliarde euro din fonduri europene și restul de la bugetul de stat. Deci în total, România va avea opt programe regionale pentru perioada de programare 2021-2027, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, acesta totalizând peste 11 milioane de euro. Am văzut că pentru Sud-Muntenia vom avea în total 1,57 milioane de euro. Cel mai mult are PR Nord-Est, 1,75 milioane de euro.
- Da, aceste sume sunt stabilite invers proporțional cu indicatorii de calitate ai vieții, mă refer în special la produsul intern brut și la numărul de locuitori. După acești doi indicatori, regiunea noastră beneficiază de cea de-a doua alocare între cele 8 regiuni din România, respectiv 1,57 de milioane de euro.
La mijlocul lunii februarie ați publicat calendarul apelurilor de proiecte. Astfel, până la finele acestui an ar urma să lanseze o serie întreagă de proiecte. Ne puteți spune despre ce este vorba?
- Noi avem în total, în program, 27 de apeluri, 27 de măsuri pe care le vom finanța. Toate vor fi lansate până la sfârșitul acestui an. Noi avem ambiția ca până la sfârșitul primei jumătăți a anului să lansăm în consultare toate ghidurile, toate cele 27 de ghiduri. După ce se încheie perioada de consultare a unui ghid, acesta se fundamentează, se consolidează cu eventuale propuneri primite și se introduce pentru aprobare în comitetul de monitorizare. După ce Comitetul de monitorizare a aprobat, devine oficial și se poată lansa apelul respectiv. Noi sperăm ca până la sfârșitul primei jumătăți a anului să avem toate cele 27 de ghiduri lansate pentru consultare și cel puțin jumătate din ele lansate oficial, astfel încât să se poată depune proiecte.
Văd aici zece apeluri pe Prioritatea 1, „O regiune competitivă prin inovare digitalizare și întreprinderi dinamice.”
- Da, într-adevăr, avem ca dată de lansare acum, sfârșitul lui februarie și lansarea oficială a apelului să fie undeva în aprilie, iar închiderea în septembrie 2023. Obiectivul specific al acestui program, ce se poate finanța în el: cercetare, dezvoltare, inovare, digitalizarea administrației publice, competitivitatea IMM-urilor, practic, ce avem deja lansat. De asemenea, avem și o componentă, într-adevăr, mai mică, dar importantă - competență pentru specializarea inteligentă în antreprenoriat și tranziția industrială. Practic, pentru pregătirea specialiștilor, mai ales din mediul de afaceri, pentru a face față fluxurilor, metodelor noi pe care doresc să le introducă în fluxurile de producție și așa mai departe. Avem și partea de pregătire profesională, așa încât în momentul în care se fac niște achiziții de echipamente, se recurge la niște fluxuri moderne de producție, să existe și calitatea profesională a celor care le folosesc. Aici, la regiunea competitivă prin digitalizare, toată administrația poate depune proiecte, fie că vorbim de primării, de consilii județene, de orașe, de municipii, dar și de comune. E mai complex puțin acest domeniu. De exemplu, cum digitalizez partea de emitere autorizație de construcție, de urmărirea locuitorilor, ofițer de stare civilă. Deci toate acestea trebuiesc digitalizate, deci nu e de ajuns să iei un calculator, trebuie digitalizate și procesele aferente, cu terminale, cu accesul oamenilor. Evident și partea de securizare e foarte importantă, mai ales în perioada asta, în contextul ăsta atât de fragil, atât de complex pe care îl străbatem e importantă și această componentă.
Apoi, promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze. Aici avem în obiectivul doi, unități administrativ teritoriale, dar din orașe. O Europă mai verde, rezilientă cu emisii reduse de carbon, care trece de la o economie cu zero emisii prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă. E vorba de clădiri rezidențiale, de blocuri.
Cine o să le facă, privatul sau autoritatea publică?
- Vor fi ale autorităților locale, UAT-urile.
Așadar, UAT-urile pot construi.
- Nu, doar eficientizare energetică, anvelopare. Nu avem o sumă foarte mare, pentru că în actualul Program nu a existat un interes foarte mare pentru acest domeniu. Sunt și condiții destul de greu de îndeplinit, în sensul că trebuie să existe unanimitate a proprietarilor de pe scară din blocul respectiv pentru a accesa un asemenea proiect. Ori, dacă sunt unul-doi care și-au făcut deja, pe banii lor, sunt mai reticenți la astfel de proiecte.
Este obligativitatea să existe niște asociații de proprietari?
- Noi vrem să scoatem această obligativitate, să nu mai existe, dar tot trebuie să existe un acord al proprietarilor. Să vedem sub ce formă vom concretiza. De asemenea, pentru clădiri publice avem și o componentă cu o valoare de aproape 60 milioane de lei. Aici încă există solicitare. Este apelul lansat în consultare în acest moment. Suntem convinși că vom avea proiecte. Practic la clădiri publice avem două tipuri, două apeluri. Unul consacrat, sau dedicat proiectului ELENA. Am avut un proiect cu Banca Europeană de Investiții, prin care am primit banii pentru realizarea documentațiilor de proiectare pentru astfel de clădiri din administrația locală. Este un sprijin pe care noi am încercat să-l aducem autorităților locale, 98 % este nerambursabil de la Banca Europeană de Investiții pentru realizarea acestor clădiri. Să știți că avem foarte multe, de ordinul sutelor de clădiri care vor fi reabilitate. Deja am organizat achiziția de proiectant pentru patru loturi, mai avem un singur lot pentru care trebuie să organizăm licitația. Sperăm ca până la jumătatea anului deja să avem primele documente de proiectare realizate de firma câștigătoare, să le înmânăm beneficiarilor, primăriilor și consiliilor județene, iar ei să poată depună aceste proiect.
Cu ce noutate am venit față de Programul anterior? Am permis creșterea de până la 30 % a lucrărilor dedicate infrastructurii de siguranță. Practic, pentru consolidarea clădirilor se pot folosi până la 30 % din banii proiectului, față de 15 % cât permiteau programele anterioare. Asta înseamnă că, pe lângă creșterea eficienței, crește și siguranța clădirilor. Mai ales în acest context, pe care îl traversăm având în vedere nedoritele cutremure, credem că este binevenit, chiar dacă este neîndestulătoare suma. Măcar autoritățile locale au posibilitatea să renoveze, să reconsolideze, mai ales că vorbim de clădiri publice precum spitale, școli, primării, locuri în care, teoretic, există o aglomerație de oameni. Și atunci sunt utile astfel de cheltuieli.
Prin Obiectivul de Politică „O Europă mai aproape de cetățeni “, promovăm toate tipurile de teritoriu și inițiativele locale. Și aici avem reconsolidarea patrimoniului istoric și cultural. Venim cu un domeniu care a mai fost finanțat și în anul trecut. Chiar săptămâna viitoare vom lansa ghidul și pentru acest domeniu, colegii mei mai au să-l finiseze săptămâna aceasta. Avem 50 de milioane de euro, dar cu siguranță că vom supracontracta aici, fiindcă există o cerere mare. Rămân în continuare eligibile numai clădirile de patrimoniu, de clasa A, deci cele de importanță națională, fie că vorbim de patrimoniu religios, dar și patrimoniul istoric, cultural. Cu ce venim nou aici? Vor fi eligibile și cele din mediul rural, deci nu doar cele din mediul urban și, așa cum am spus, ne așteptăm la o avalanșă de proiecte și în acest domeniu. De asemenea, avem partea de infrastructură turistică, unde beneficiari vor fi tot unitățile administrativ teritoriale, care pot realiza tot ce ține de creșterea atractivității zonelor respective din punct de vedere turistic. Mă refer la baze de agrement, la pârtii, la terenuri de sport, bază sportivă, parcul de distracții, tot ce poate aduce un plus de atractivitate în zona aceea, vor fi eligibile. La fel și aici există o solicitare însemnată și sperăm să avem foarte multe proiecte depuse. Acest concept de infrastructură verde albastră e un concept relativ nou al Comisiei Europene. Nu mai e doar infrastructură verde, ci şi albastră, iar asta înseamnă că putem interveni şi pe cursuri de ape.
Să vedem cum putem contribui pe de o parte la salvarea acelor zone, dar și la creşterea gradului de ecologizare. Mă refer la maluri de râuri. Apoi, oraşele prin care trec râuri pot să-şi amenajeze promenade, să consolideze malurile. Se pot face plantaţii, combate dăunătorii. De exemplu, Călăraşi şi zonele de pe Dunăre pot face proiecte pentru desecare, stârpirea insectelor (ţânţari, gândaci şi aşa mai departe). Adică, tot ceea ce contribuie la rezolvarea acestui tip de probleme sunt proiecte ecologice. Vom mai avea proiecte pentru infrastructura de mobilitate din oraşe (transport public) şi de modernizare (smart city). Vor fi finanţate mijloace de transport, garaje, senzori, parcări numai la marginea oraşelor (tocmai pentru a descuraja utilizarea transportului individual). Pe partea de modernizare, vor fi finanţate pieţe, zone publice, clădiri publice, care să participe la un ansamblu arhitectural. Astfel de proiecte vor putea fi realizate.
Trecând la componenta de conectivitate, deci de drumuri județene, e o listă închisă de proiecte. Ele au fost aprobate de Consiliul pentru dezvoltare Regională. Fiecare județ și-a depus câte două proiecte: prioritatea întâi și prioritatea a doua. Sperăm să avem bani, să le finanțăm pe toate. Numai că, aici existau nişte condiţii. Drumurile trebuiau să facă legătura cu reţeaua principală de transport PT, reţeaua europeană, direct sau indirect, plus un aviz de la Ministerul Transporturilor, că se încadrează într-un Master Plan naţional de infrastructură de transport. E un domeniu pe care-l vom lansa foarte curând. Este deja în consultare şi sperăm ca până la jumătatea anului să avem deja contractele de finanţare semnate.
Pe infrastructura de educaţie, ne-am orientat către trei domenii: învăţământul preuniversitar (grădiniţe şi creşe), învăţământul obligatoriu şi un domeniu care până acum nu a avut foarte multe şanse să fie finanţat, anume învăţământul dual, învăţământul profesional şi tehnic, şcolile de meserii. Adică, şcolile care dau acei mici meseriaşi de care toată societatea duce lipsă. În curând vom lansa apelurile de creşe şi grădiniţe, dar şi pentru învăţământul profesional şi tehnic. Avem şi ceva noutăţi. În sensul că sunt eligibile şi din mediul rural, se pot face proiecte de până la 5 milioane de euro. Se pot construi săli de clasă, laboratoare, cămine, săli de sport, terenuri de sport, ateliere, achiziţii de echipamente, mobilier, tot ce poate concura la creşterea calităţii actului educaţional în şcoli. Cam acestea sunt, în mare, cu subdomeniile lor, axele pe care le vom finanța, așa cum v-am spus, vom avem deschise câteva apeluri. Doar vreau să vă dau câteva detalii despre fiecare, la drumuri județene vom finanța proiecte între 10 milioane și 77 de milioane de euro cu TVA, pentru cale de rulare, piste de biciclete, partea de semnalizare, monitorizare a traficului, de fluidizare, perdele de copaci, drumuri ocolitoare, variante ocolitoare la oraşe, dar numai cu condiţia să aibă statut de Drum Judeţean.
Se pot face variante ocolitoare ale orașelor?
- Da, se pot face variante ocolitoare cu condiția ca el să aibă statut de drum județean, fiindcă la infrastructura de transport din orașe, condiția cea mai importantă este că se modernizează numai acele drumuri pe care avem transport public în comun, nu orice drum. Şi nu se fac drumuri noi, ci se modernizează, extind, cele existente.
În ceea ce priveşte învăţământul primar şi secundar, avem până la 4 milioane euro, unde se pot finanţa proiecte şi pentru clădiri care nu se află în aceeaşi curte. Sunt şcoli în situaţia de a nu avea teren la dispoziţie pentru sală de sport şi pot, dacă primesc teren în altă parte a oraşului, să construiască acolo. De asemenea, se pot achiziţiona microbuze pentru şcolile din mediul rural. Aici există o mică metodologie, anume nu se vor putea lua mai mulţi bani per elev. Este o sumă ce va trebui să ne-o furnizeze Ministerul Educaţiei. Chiar dacă proiectul este de până la patru milioane euro, dacă nu ai numărul de elevi necesar, finanţarea va fi mai mică.
În loc de un microbuz, pot lua un autocar, de pildă?
- Nu, sunt foarte greu de întreținut. Ele nu s-au mai finanțat până în momentul de față și aceasta este optica primăriilor - mult mai ușor te deplasezi cu un microbuz decât cu un autocar. Dar eu sunt convins, mai ales că există un interes deja între primării, că vor depune multe și pe acest tip de investiții.
În ceea ce privește eficiența în clădiri publice, aici am mers până la 5 milioane de euro, așa cum v-am spus, cu 30 % bani pentru consolidare. Se pot face inclusiv parteneriate între instituții, de exemplu, instituțiile de nivel central, gen Jandarmerie, ISU, Poliție. Ele practic sunt instituții de la nivel central, dar pot depune proiecte la noi. Centrul de date regionale STS, un proiect strategic al regiunii care va avea o importantă contribuție pentru administrația locală. Practic, administrația locală din toată regiunea va putea să stocheze datele în acest server, gratuit, pus la dispoziție de STS.
Regional sau național?
- Noi îl avem regional, va fi undeva în Prahova. În România este un proiect de anvergură și sperăm să-l finalizăm cu succes și așa cum v-am spus, avem două scheme de finanțare pentru întreprinderile private. Una până în 200 mii de euro pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și una între 300 mii și 3 milioane de euro pentru toate tipurile de întreprinderi. La cele de până în 200 mii euro, contribuția este doar de 10 %, iar la celelalte contribuția este de 30 %. Dar și aici avem niște condiționalități, în sensul că nu suntem de acord, dacă până anul trecut ai vândut sau ai produs legume, acum să vii să spui că faci antene parabolice sau de satelit, drept pentru care condiționăm suma maximă pe care o poți obține de cifra de afaceri pe care ai avut-o pe domeniul CAEN, astfel încât nu poți lua mai mult de zece ori cifra de afaceri în anul anterior.
Și dacă n-am avut, da?
- Da, ne-am gândit și la aceștia care doresc să pășească într-o nouă activitate majoră. Am ajuns la concluzia că e riscant să dăm până la valoarea maximă, pentru a evita ratarea unor proiecte, limităm la 500 mii de euro, deci au voie între 30 și 500 mii de euro, fără îndeplinirea acestui criteriu de 10 ori suma din cifra de afaceri din anul anterior. Încercăm să dăm prioritate firmelor care sunt din regiunea noastră, adică nu mai dorim să ne asalteze firme din București, care nu au bani pentru astfel de domenii și își fac un punct de lucru pentru a putea lua bani din regiunea Sud-Muntenia. Le-am pus condiție să aibă de minim un an sediul în regiunea noastră, în oricare din județe și, de asemenea, ce mai încercăm să facem în acest apel de proiecte, este să ajutăm județele mai slab dezvoltate, așa încât în grila de evaluare întreprinderile care vor să-și deschidă o afacere în județele care au o densitate de IMM-uri mai mică, să primească un punctaj suplimentar față de celelalte. Încercăm să dezvoltăm și județele care până acum nu au fost chiar foarte atractive pentru mediul de afaceri. Sperăm să avem un număr mare de proiecte depuse și pe aceste domenii de intervenție. Noi sperăm că deja în aprilie-mai să lansăm aceste apeluri, la sfârșitul anului să avem sume rambursate din aceste proiecte.
Am tras cu ochiul și pe la ADR-urile vecine și am văzut că cei de la ADR Vest au venit cu o abordare nouă: injecție de capital de 37 milioane de euro în start up și IMM urile din regiune prin crearea unui accelerator și a unui fond de venture capital.
- Da, am folosit și noi instrumente financiare, dar încercăm să le îndreptăm către administrația locală și proiectele administrațiilor locale, mă refer la proiectele de structuri de afaceri și la proiectele de turism unde contribuția e de 50 %. Având în vedere că ele sunt considerate ajutoare de stat, încercăm să vedem cum putem să-i ajutăm să vadă și aceste proiecte atractive. Fiindcă dacă la 2% contribuția proprie nu reprezintă o problemă, deja la 50 % dintr-un proiect de 10-20 de milioane, îți cam faci probleme și atunci încercăm să creăm un rezervor, un buffer regional, un fond regional de investiții, care să fie accesat de administrația locală pentru a-și finanța contribuția proprie la astfel de proiecte. De asemenea, proiectele care vor face investiții în infrastructură de turism, cu siguranță că imediat se vor localiza și IMM-uri, hoteluri și restaurante pe lângă astfel de investiții. Deci ele au impact, iar noi am avut o altfel de viziune. Noi nu avem firme așa de bogate ca în regiunea de vest și de asta am zis să venim aici cu acest instrument financiar.
Aș vrea să vă întreb, până la acest Program Regional, fondurile care nu erau cheltuite de un ADR, se repartizau, se împrăștiau către celelalte ADR-uri care erau, poate, mai vrednice. Începând cu acest program 2021-2027, fiecare ADR are o sumă repartizată, dacă nu o cheltuie, România va pierde respectivii bani. Nu e mai riscant așa?
- Da, e o provocare pe care o avem tot timpul în minte și încercăm să găsim soluții pentru a pierde cât mai puțin. Ideal ar fi să nu pierdem deloc din banii fiecărei regiuni. Eu mă refer la regiunea Sud-Muntenia fiindcă de aici suntem.
Dar avem o sumă mare de un miliard și jumătate de euro pe care trebuie să o cheltuim în șapte ani. De fapt, șapte plus doi. Din 2021, încă 9 ani, până în 2029 inclusiv. Noi trebuie să ne angajăm că vom absorbi anumite sume în fiecare an. Vom face niște prognoze pe baza a ceea ce scriu beneficiari în proiectele care vor fi contractate. Ne vom face niște calcule pe care vom previziona că le vom absorbi. Va trebui să ne ținem de ei, să cheltuie banii pe cât posibil, astfel încât să nu avem sume necheltuite pe care să le dăm înapoi de la program. Într-adevăr, până acuma exista o țintă unică pe toată țara la care contribuiau toate cele opt regiuni, de data aceasta, fiecare regiune va avea propria sumă. Pe lângă discuțiile pe care le avem cu viitorii beneficiari, încercăm să venim cu niște facilități, să fim proactivi. De exemplu, o perioadă sau o cauză pentru întârzierea proiectelor este slaba calitate a documentelor de achiziții publice. Suntem acreditați ca furnizori de formare profesională pentru partea aceasta de experți în achiziții publice. Vom face cursuri gratuite cu administrația din toate județele regiunii, așa încât să aibă cât mai mulți specialiști. Vom încerca să facem niște biblioteci de greșeli în realizarea ghidurilor de achiziții. De asemenea, de doi ani, tot lucrăm la facilitatea asta de realizare a documentelor pentru eficiență energetică prin ELENA. Poate fi considerat un sprijin pentru ei, pentru a nu mai sta după ce se lansează apelul să-și facă documentația. Practic, ei acum deja au parcurs niște etape tocmai pentru a scurta cât se poate timpii aceștia. La fel, o altă cauză de întârziere a proiectelor poate să fie identificarea surselor de finanțare pentru aceste proiecte și venim cu acest tip de fond regional pe care să-l punem la dispoziția administrației locale, fond, așa cum am spus, care va fi gestionat de către o bancă stabilită printr-o licitație. Dar condițiile de acordare a împrumutului vor fi stabilite cu Autoritatea de management, cu Agenția. Încercăm să venim cu astfel de elemente proactive pentru a evita întârzieri, sincope în derularea proiectelor. Dacă ne întâlnim cu situații în care nici astfel de măsuri nu pot duce la fluidizarea proiectelor, noi deja avem pregătite în contractul de finanțare pe care îl vom face, niște clauze destul de clare, prin care vom amenda beneficiarii, sperăm să nu fie nevoie, dacă nu-și îndeplinesc țintele pe anumiți ani. Adică, dacă tu în primul an mi-ai spus că vei veni la rambursare cu un milion de euro, dar ai venit cu 700 mii euro, diferența până la un milion o tai din program, iar cele 300 de mii de euro revin în punga regională din care să finanțăm alte proiecte. Sper să nu ajungem niciodată să tăiem banii de proiecte, dar dacă vom fi obligați va trebui să o facem. Decât să piardă toată regiunea niște bani, prefer să tai de la un proiect și să finanțez altul, ca banii să rămână tot în regiunea Sud-Muntenia.
Ce măsuri veți lua pentru a împiedica proiecte precum celebra parcare de la Slobozia, fără intrare, să se mai întâmple?
- Să știți că a avut o logică, dar cu tot felul de intervenții, cu tot felul de trageri de timp, proiectele au fost alterate. Parcarea de la Slobozia e un proiect eșuat. La momentul acela era următoarea filosofie, dacă administrația l-a considerat util, nu venim noi, niște tehnicieni, să spunem că e util proiectul acolo, el doar trebuie să îndeplinească niște condiții. Cum și-o proiectează, asta trebuie să fie treaba administrației. Nu vom mai lăsa banii la discreția lor. De exemplu, cum a fost proiectul acesta, dacă s-a blocat un an-doi, a pierdut bani. Nu putem spune sigur că nu vor mai fi greșeli de proiectare, dar data asta sunt laolaltă beneficiar, proiectant, constructor, diriginte de șantier și Agenție. Toți suntem acolo să căutăm soluții, să îndreptăm în limitele legii, dacă nu se poate, asta înseamnă că proiectul se va bloca și beneficiarul va pierde bani.
În detrimentul unui alt beneficiar, banii fiind redirecționați către alte proiecte.
- Aceasta este miza. Nu suntem deloc încântați să tăiem niște bani dintr-un proiect, dar decât să-l las acolo, să nu producă nimic și să mi-i ia Comisia Europeană la sfârșit, prefer să tai dintr-un proiect și banii aceia să îi dau către un alt proiect care poate va fi finalizat.
Ați luat în calcul orice variantă astfel încât să avem cât mai puține eșecuri?
- Aș vrea să aduc în vedere lucru. Se spune că după ce s-au descentralizat programele, totul va fi ok. Totul va fi la îndemâna regiunilor. Nu este chiar așa, fiindcă depindem foarte mult de legislația națională. În momentul de față este pe cale de a fi aprobată în Guvernul României ordonanță pentru simplificarea condițiile de accesare a fondurilor europene, de gestionare a lor și de digitalizare a procesului de absorbție.
Această ordonanță, dacă va fi aprobată în Guvern, va fi transformată într-o lege în Parlamentul României. Se prevăd niște condiționalități. De exemplu, că nu pot da drumul la apelurile de proiecte până când nu se realizează noul mySMIS - sistemul centralizat de gestionare a tuturor datelor proiectelor, în care se încarcă toate proiectele, fiindcă nu vor mai exista hârtii și toate proiectele se încarcă în sistemul acesta electronic. Dar acesta nu este în sarcina mea să se realizeze, ci în sarcina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (M.I.P.E). Dacă nu realizează sistemul, eu nu pot să dau drumul la apel. Stabilirea Autorităților de management la nivelul regiunilor nu înseamnă automat că nu mai depindem de nivelul central. Depindem și încă mult, mai ales în acest domeniu, atât de sensibil al legislației. Noi sperăm ca cei de la Minister, din Parlament să fie totuși predictibili și să înțeleagă cât de importantă e lansarea acestor programe, așa cum ne-am angajat și așa cum ați găsit și dumneavoastră, că deja am publicat documentul oficial cu calendarul de lansare de apeluri și sperăm că acest lucru se întâmplă. Să nu ne îngreuneze, adică într-adevăr, să simplifice lucrurile.
Am pierdut ceva timp!
- Am cam pierdut, vă dau un exemplu. Ministrul care era înaintea actualului ministru al M.I.P.E, nu voia să descentralizeze aceste proiect. În momentul în care le stabilești astea trebuie să fie niște lucruri acceptate în societate, mai ales de cei care conduc țara. Nu se schimbe de la un om la altul. Aceasta este marea noastră miză, provocare, să dăm un semnal de predictibilitate și de seriozitate prin tot ceea ce facem, să nu mai schimbăm în funcție de oameni, sisteme, programe.
Un factor de descurajare, cel puțin pe linia de IMM-uri, era celebra birocrație, că trebuie să faci dosarul cât mai gros, semnătură și ștampila pe fiecare filă în parte…
- Da, ne-am gândit și la acest lucru. De exemplu, nu mai cerem autorizații și avize în momentul depunerii proiectului. De la depunerea proiectului până la contractarea lui, trecea un timp foarte mare, iar autorizațiile și avizele respective ieșeau din termenul de valabilitate. Acum le cerem tocmai când facem contractul de finanțare, dacă ajunge la contractul de finanțare. Ne gândim foarte mult cum să le ușurăm munca. De asemenea, am luat în calcul o sumă în cadrul proiectelor, un capitolul de cheltuieli indirecte, pentru care nu vom cere justificare, inclusiv la privați. La privați, merge până la 5 %, deci la un proiect de 3 milioane de euro, 150 mii de euro vor fi nejustificați de ei, din care își pot plăti oameni pentru derularea proiectului, pot face proiecte tehnice, își pot face tot felul de expertize ce le trebuie, acreditări, pe care nu trebuie să le justifice, deci tot felul de astfel de cheltuieli vor putea fi plătite din această componentă de cheltuieli indirecte.
Până acum trebuia să vină cu tot felul de justificări, acum nu mai cerem fiindcă ne permite regulamentul. Noi am avut curajul să facem acest lucru, drept pentru care venim cu tot felul de înlesniri, de facilități, așa încât să mai atenuăm impresia aceasta de birocrație, chiar dacă până la un punct ea va rămâne.
Mi-a atras atenția declarația lui Marcel Boloș, care a spus așa: în perioada următoare de programare, marea provocare pe care o au IMM-urile este de a trece la noi concepte precum cel de specializare inteligentă. Va fi o provocare adevărată pentru un om de afaceri, pentru că activitatea de inovare va sta în centrul finanțării nerambursabile de acum înainte. Va trebui să ne concentrăm pe direcții de investiții în sănătate, tehnologii avansate, biotehnologii, nanotehnologii, va fi un salt de la un profil de business clasic, orientat spre servicii, construcții, spre unul în care centrul solicitărilor de finanțare va fi activitatea de inovare.
- Inovare dar și producție. Degeaba inovezi dacă nu duci și la capăt procesul. Vreau să vă spun că în lista de coduri CAEN pe care noi o propunem pentru a fi finanțate, sunt foarte puține servicii și foarte multe activitate de producție. Adică vrem mai puține, adică deloc cabinete de masaj, service auto, vulcanizări, kinetoterapie. Tot ce ține de producție va fi finanțat, inclusiv producția de softuri, tot ce ține de calculator, de inovare, să fie prezent între proiectele eligibile. Nici măcar utilaje de construcții nu mai sunt eligibile. Am scos fiindcă am citit un articol în care s-a constatat că România are mai multe buldoexcavatoare decât în Germania. Nu calitatea utilajelor e problema, avem parcuri întregi de echipamente foarte noi, moderne și performante, care stau nefolosite. Calitatea și numărul angajaților e problema. Am scos tot domeniul de construcții. La servicii am lăsat doar partea de softuri, partea tehnică, sănătatea și turismul. Ele oricum sunt și niște priorități în regiune. Am coroborat clasele CAEN care vor fi eligibile cu prioritățile din dezvoltarea industrială. Avem indicatori destul de slabi, sub media națională la sănătate în regiune. Mediul de afaceri mai poate depune proiect și în cadrul primului apel „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice.” Sprijinirea microîntreprinderilor prin investiții în active corporale, în activități specifice economiei circulare, revalorificarea materiilor prime, internaționalizări, piața unică, parteneri, înființarea și operaționalizarea incubatoarelor de afaceri, a parcurilor industriale. Apoi, investiții în active de cercetare-inovare în IMM-uri, inclusiv microîntreprinderi și achiziționare de servicii de transfer tehnologic pentru proiecte de inovare, de produs, proces servicii, inovare organizațională și de model de afaceri pentru creșterea nivelului de maturitate tehnologică în domeniul de specializare, inclusiv în proiecte comune de cercetare întreprinderi mari și IMM-uri. Încă nu e lansat acest apel de proiecte, dar sperăm să trezim interesul cu astfel de teme, fiindcă dacă nu inovezi, dacă nu introduci noi tehnologii, riști să fii marginalizat pe piață.
Când estimați că se va depune prima cerere de finanțare?
- Tragem tare ca acest lucru să se întâmple până la jumătatea anului, încercând să fie din privat, prima cerere, fiindcă e un semnal foarte important. Indiferent că sunt proiecte publice sau că sunt private ele, trebuie să contribuie la bunăstarea regiunii.
La final, un mesaj pentru cei care ne ascultă?
- Urmează o perioadă încărcată, vom fi prezenți în toate județele regiunii. Ne vor întâlni cu mediul de afaceri, cu mediul din administrația locală, vom căuta să răspundem la cât mai multe din întrebările pe care le au vizavi de tipul de proiecte și de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține finanțare. Chiar dacă perioada de consultare publică este limitată, așteptăm sugestii de la toți, fie că sunt persoane private, persoane publice, entități publice sau private.
Fiecare poate contribui pe domeniul lui cu câte o informație, o sugestie, la creșterea calității acestui Program și evident, la succesul lui. Până atunci urez tuturor călărășenilor, ialomițenilor, tuturor celor care ascultă la această oră Fresh Fm, o primăvară frumoasă, cu liniște, cu sănătate și cu cât mai multe realizări. Și dacă se poate, realizările să fie legate și de Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, vom fi cu atât mai bucuroși.
